Poate cea mai înaltă menire a unei femei este aceea de a fi mamă! Iar dintre toate mamele, una a devenit modelul aparte – fericit de toate generațiile care au fost, sunt sau vor fi! Nici o altă mamă n-a reunit în exemplul Maicii Domnului – la fel de complet și de evident – trăsăturile pe care Creatorul le-a hărăzit celei înzestrate cu darul zămislirii de prunci!
Traian Dorz scria în cartea Scumpele noastre surori, tipărită recent la editura Oastea Domnului, Sibiu, (2010, pp. 134, 135), următoarele:
„În fața nici unei alte ființe pământești nu s-a plecat cu atâta respect un arhanghel, ca în fața unei Mame! (Luca 1, 28). Nici uneia Cerul nu i-a trimis un salut mai cald și mai sfânt ca aceleia căreia i s-a vestit: un Rod Sfânt S-a zămislit în tine (Luca 1, 32). De nicio bucurie atât de sfântă n-au cântat îngerii, ca de bucuria unei Nașteri, a Nașterii în Care înainte de a se vedea strălucirea Fiului, s-a văzut strălucirea Mamei. Și asupra nici unei ființe n-a vegheat mai cu grijă Cerul, ca asupra Mamei. A Mamei, care era ocrotirea Ocrotitorului și Mijlocitorului mântuirii lumii.
Citește și: Rugăciunea mamei
Ridică-ți inima, scumpă soră și mamă, spre lumina acestor sfinte stări! Și umple-ți sufletul de aceste fericite gânduri, ca să ai toată puterea, toată curăția, toată căldura și tot harul care se va cere pentru a-ți împlini această unică și dumnezeiască chemare: chemarea de a fi mama unui fiu sfânt! Chemarea de a împrospăta și înfrumuseța cu dragostea inimii tale viața lumii, izvorâtă din dragostea inimii lui Dumnezeu, prin fiul tău. Dumnezeu a dăruit inimii tale nu numai o parte din puterea Sa creatoare, făcându-te să zămislești, ci te va insufla și cu sfânta pătrundere a înțelepciunii iubirii, prin care să-l crești pentru El.
Pentru ca iubirea ta divină, care naște această ființă să poată și veghea asupra fericirii sufletului drag ce-l aduci în lume. Dumnezeu ți le va da acestea, ca să-ți fie armele cu care să aperi viața și fericirea comorii tale. Gândul, grija și teama vor fi de acum încolo partea grea și fericită a inimii tale, mamă. Vei vedea curând că nimic nu-i mai greu și mai plăcut, mai dulce și mai amar, mai luminos și mai întunecat, mai binecuvântat și mai chinuit – decât a fi mamă… Decât a fi o mamă sfântă…”
O afirmație celebră spune că mâna care mișcă leagănul conduce lumea!
Este adevărat! Nu spunem că rolurile nașilor, tatălui, buncilor, fraților mai mici și mai mari nu contează! Dimpotrivă, fiecare dintre acestea este parte dintr-un uriaș angrenaj de formare a viitorului adult. Mama însă este o persoană cu totul aparte pe lângă toate celelalte. De multe ori sfaturile bune ale multora se uită, dar cel al mamei rămâne adânc înrădăcinat în suflet.
Citește și: Cum răspundem provocărilor educației creștine?
Așa a rânduit Dumnezeu ca ceea ce spune ea să prețuiască mai mult decât orice. Firește, sunt și situațiile triste în care o femeie care a dat naștere la prunci își pierde acest statut – pe fondul consumului de alcool, al părăsirii familiei ș.a.m.d. Dar chiar și aceasta – cu harul lui Dumnezeu – poate redobândi ceea ce a pierdut.
Stimate mame, creșteți copii sfinți – nu păcătoși, oameni de cea mai înaltă ținută morală și demnitate! Duceți-vă copiii la Biserică, împărtășiți-i cu Sf. Euharistie, rugați-vă cu ei, citiți-le povestioare sfinte, vegheați asupra lor. Dumneavoastră sunteți chemate să îndepliniți acest rol, de a vă apropia copiii de Dumnezeu. Niciodată nu veți regreta că i-ați crescut așa! Iar ceea ce puteți face dumneavoastră, aproape nimeni nu poate face la fel de bine!
