Să fii mamă este extraordinar. E binecuvantare, e implinire, e bucurie! Dar viața de mămică mai înseamnă gălăgie și murdărie, oboseală și griji, muncă și jertfă. Am notat doar câteva din sarcinile acestui rol mai jos:
- îți petreci majoritatea timpului adunând de pe jos jucării, cărți, haine, culori, pufuleți, prosoape, încălțări, perne și orice altceva „cade” în / din mâinile copiilor;
- ștergi muci, bălute, vomă, fundulețe, lacrimi, gurițe, câteodată toate în aceeași zi;
- ești prima care sare din pat când se trezește bebelușul noaptea, de obicei la primul scâncet;
- ai o cutie, un săculeț cu șosete fără pereche, pe care încă speri să le „reunești” cu cele pierdute;
- te așezi ultima la masă și mănânci ciorbă rece pentru că te-ai ridicat de vreo zece ori să-i servești pe copii;
- esti ultima la culcare, prima la trezire
- te așezi în pat cu copilul la amiază și atipești zece minute, după care te mustră conștiința că ai pierdut „așa mult timp” în loc să faci curat sau să speli vasele;
- renunți la visele tale, temporar sau permanent, pentru a crește un omuleț care să ajungă unde visează;
- 20 de lei pe o orhidee pentru tine ți se par o risipă pentru un moft, dar justifici 100 dați pe o hainuță pentru copil ca o necesitate;
- abia întoarsă din maternitate, nu stai liniștită în pat să te refaci, ci te așezi pe covor lângă copilul mai mare și faceți împreună un puzzle, ca să nu se simtă neglijat;
- petreci ore să asortezi și să pregătești hăinuțele copiilor, dar când vine vorba să ieși tu undeva ești gata în două minute;
- îți programezi o baie bună cu spumă, te gândești cum o să te relaxezi, dar te multumești cu un duș rapid pentru că la ușă bate copilul sau auzi bebelușul plângând;
- mergi la cumpărături pentru tine și te întorci acasă cu o sacoșă de chiloței și șosetuțe pentru cei mici;
- dresurile te țin o singură purtare, pentru că ți le agață copilul cu mașinuta sau păpușa;
- ai cel puțin o cămașă preferată pătată inexplicabil de vreun copil;
- te prinde miezul nopții decupând dinozauri pentru proiectul de la școală al copilului;
- stai cu termometrul și sticluța de Nurofen în mână toată noaptea când copilul este bolnăvior;
- îi lași cu tati și ieși la o plimbare să te mai răcorești, dar îi suni în 15 minute să vezi ce fac;
- ai în poșetă carioci, biscuiți, mașinuțe, chiloței de schimb, apă, pampers, șervețele umede, cărți de colorat, hăinuțe de schimb pentru păpușică, un puzzle mic, suzeta, încă un pachet de biscuiți, jeleuri ursuleți pentru urgențe, etc.
- ai câteva riduri, păr alb, vergeturi, câteva kg în plus pe la coaste, semn ca din corpul tău a ieșit o viață;
- te plângi soțului de boacănele copiilor și când acesta îi ceartă, ți se rupe inima de mila lor
- ai măcar un colțișor de mobilă zgâriat sau un perete măzgălit cu markere;
- bei o cafea la 5 după amiază pentru că nu crezi că reziști fără, până adormi copiii;
- în timp ce așezi cina, te gândești ce gătești pentru următoarea zi;
- îți faci planuri pentru timpul liber, după ce adorm copiii, dar cazi frântă odată cu ei;
- de moș Nicolae, în toate ghetele, mai mici sau mai mari, sunt îngrămădite cadouri frumos ambalate și atent alese, iar in ale tale găsești doar o portocală
..și încă multe altele, pe care ÎNCĂ nu le-am trăit, dar despre care voi scrie peste câțiva ani!!
Sau poate îmi veți scrie voi…
