Să ne întrebăm cât mai sincer: ce intensitate are legătura emoțională dintre copilul nostru și noi? În ce măsură ne transmitem reciproc mesaje pozitive? Este foarte important să acordați maximă importanță dezvoltării emoționale a copilului dumneavoastră! Nimeni nu poate avea același impact asupra lui sau a ei ca și influența pozitivă a mesajelor emoționale pe care i le transmiteți în calitate de părinți!
Iată ce afirma autorul cărţii Sufletul copilului vostru, tradusă de Adrian Tănăsescu-Vlas la Editura Sophia, (București, 2017 pp. 14-16):
„Dacă fiul sau fiica „ridică o fortăreață” și încearcă să se ascundă în spatele zidurilor ei, nu trebuie să îl scoateți de acolo cu orice preț, ci să-i dați mai multă atenție. Această atenție trebuie să nu fie sâcâitoare. Nu trebuie întrebat mereu copilul „Ce e cu tine?”, dar imediat cum se va hotărâ să iasă din ascunzătoarea sa, el trebuie ascultat. Și voi îi puteți spune: „Să știi că mă interesează tot ce se întâmplă cu tine, ce simți, ce treci sub tăcere. Când o să crezi de cuviință, povestește-mi despre lucrurile astea; o să te ascult cu drag.”
În plus, trebuie neaparat să vă faceți timp pentru a comunica cu copilul „unul la unu”.
Pe lângă treburile gospodărești, ajutatul la lecții și alergătura prin magazine, care adeseori ne „mănâncă” tot timpul și ne răpesc toate forțele, trebuie să rămână posibilitatea de a vă plimba cu adolescent vostru (chiar dacă în familie sunt mai mulți copii). De a sta împreună la o terasă sau de a merge la film. Nu e obligatoriu să discutați atunci emoțional, de la suflet la suflet: pur și simplu trebuie să creați o situație propice pentru comunicare, un spațiu în care o astfel de discuție să fie, în principiu, posibilă.
Citește și: Cum să-ți controlezi emoțiile?
Străduiți-vă ca în acele momente (de tensiune) să nu dati atenție lucrurilor care vă irită acum la copil (de pildă, tonul lui, felul cum se îmbracă,…). Toate acestea sunt adaosuri de suprafață, sunt doar o pojghiță, în spatele căreia se ascunde pentru o vreme ființa care vă este dragă și apropiată. ”
Copilul tău este atât de fragil emoțional, ca și o frumoasă floare de trandafir, gata să se deschidă. Nu acorda prea multă atenție „țepilor” comportamentali. Prețuiește mai mult frumusețea care urmează să se ivească dintre petalele acum închise, grație harului divin și a muncii tale ca părinte. Răbdarea ta, atenția ta și cuvintele tale constructive vor avea efect. Trebuie doar să crezi în forța lor. Apoi să nu renunți la acest gen de atitudine, indiferent de circumstanțe.
Vă dorim un contact emoțional cât mai sănătos și constructiv cu copiii dumneavoastră!
