Inima mea de mamă se umple de bucurie când:
* mergem la Biserică și copiii se încolonează cuminți, cu lumânarea în mânuță, să primească Împărtășania..minunea ține câteva secunde, dar îndeajuns să simt fior de Veșnicie.
* stând pe langă ușa camerei lor îi aud rugându-se pentru fericirea verișorilor, sănătatea bunicilor sau bucuriile prietenilor.
* unul dintre ei primește o ciocolată și nu o desface până nu-și aduna toți frățiorii în jurul ei.
* frățiorul mai mare citește enunțul unei probleme și îi explică surioarei ce calcule trebuie să facă.
* surioara se oferă să strângă masa în locul fratelui care are de învățat încă o strofă din poezia pentru a doua zi.
* îi aud cum își povestesc întâmplări de peste zi și își cer părerea unul altuia
* surioara îi învață pe frățiorii mai mici cântecele în engleză (pentru cei care nu cred, există filmulețe doveditoare)
* în timp ce eu gătesc la bucătărie, unul din copiii mari îl iau pe bebeluș în brațe din proprie inițiativă când acesta plânge pentru ca eu să-mi termin treaba.
* în discuțiile cu prietenii lor, copilul cel mare își laudă fratele mai mic sau sora și vorbește cu admirație despre ei.
* în parc, băiatul mijlociu inițiază joaca cu un copil timid și retras.
* se joacă singuri în camera lor de-a Moise sau Noe, iar frățiorii mai mici participă liniștiți la joc.
M-am gândit ca în fiecare lună să notez mici momente de bucurie primite prin copiii mei.. pentru a mă conecta mai mult cu ei, pentru a fi mai atentă la ei, pentru a aduna „pietricele de putere”. Dacă vrei, lasă în comentarii câteva din bucuriile tale!!