Datorită ritmului tot mai alert al societății în care trăim, având tot mai puțin timp pentru orice altceva decât munca și câștigarea banilor, adesea ca părinți ne amăgim crezând că mai este timp pentru a începe educația copiilor noștri… Cât este de înțelept însă să o amânăm și să nu-i acordăm maximă importanță? Este important să începem cât de devreme educația copiilor! De fapt, poate nimic nu ar trebui să ne îngrijoreze mai mult decât faptul că niciunul dintre cei doi părinți nu se ocupă în mod special de aceasta!
În cartea Familia creștină la Sf. Ioan Gură de Aur, scrisă de Ier. Teofan Mada (pp. 39, 40) am găsit următoarele idei interesante:
Scopul cadrului educativ familial este de a forma „atleții lui Hristos”. [….] Crește un atlet al lui Hristos și învață-l din prima sa vârstă să fie evlavios și în societate. Viața în Hristos e scopul educației la Sfântul Ioan. De aceea și educația creștină nu o înțelege ca pe o transmitere uscată, sterilă a cunoștințelor, ca „multa învățare” sau acumulare, memorizare, ci ca pe o „creștere în evlavie” și ca „împărtășire de sfințenie”.
De aceea, lucrarea educativă trebuie să înceapă foarte devreme dacă vrem să aibă rezultatele dorite în privința educației morale și intelectuale a omului. În sufletul delicat se întipăresc învățăturile bune. Pentru că atunci când sufletele sunt moi și fragede, învățăturile bune se imprimă, și când vor fi dure ca pecetea, atunci nimeni nu va putea să le șteargă, precum se întâmplă și cu ceara.
Citește și: Învățându-i pe copii: Modestia
Educația devine puternică dacă opera ei începe foarte devreme.
Atunci când este mic copilul este mult mai accesibil și mai ușor de educat. Fiindcă la această vârstă nu se luptă nici pentru bani, nici pentru slavă, nici pentru soţie, nici pentru copii, nici pentru casă. Dacă noi consolidăm reguli bune sufletului copiilor de la vârsta fragedă, nu va avea nevoie mai târziu de multe eforturi, ci obișnuința va fi lege pentru toată viața lor.
Secretul creșterii unor copii morali și credincioși – care fac cinste societății și Bisericii – este cu siguranță implicarea angajantă a părinților credincioși în formarea lor.
Pe cine mai interesează însă astăzi acest lucru?
Mai bine zis, cine încearcă astăzi să încurajeze părinții în această direcție? La locul de muncă sloganul este cât mai multă eficiență și productivitate! Ce mai contează dacă muncitorul ajunge acasă după orele 20.00, când nu mai este în stare să facă nimic pentru copiii săi? Și exemplele ar putea continua. Poate ar trebui că fiecare dintre cei care deținem anumite pârghii de putere în acest sens – legiuitori, proprietari de firme, autorități locale etc. – să fim mai responsabili în a le folosi pentru binele pe termen lung al societății, nu doar pentru interese individuale și imediate.
Citește și: Dragă mămică aflată la primul copil…
Să oferim sprijin celor care sunt părinți ca să își educe cât mai eficient copiii. Chiar să găsim forme de a-i recompensa pentru că – făcând cu eficiență acest lucru – întreaga societate are de câștigat. Poate nu toți vom fi interesați să răspundem acestei provocări, dar cel puțin aceia care ne considerăm creștini și conducem o firmă ori o instituție ar trebuie să o facem.
